Ce înseamnă „muncă decentă”?

Conceptul de muncă decentă este promovat de Organizația Internațională a Muncii (ILO) și este recunoscut ca o componentă importantă a dezvoltării durabile. Potrivit ILO, munca decentă înseamnă oportunități egale pentru toți de a avea un loc de muncă productiv, corect remunerat, exercitat în condiții de libertate, echitate, securitate și demnitate umană. La nivel internațional, munca decentă este consacrată în mai multe documente cheie, inclusiv în Declarația ILO privind principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă (1998) și în Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, unde apare ca Obiectivul 8 – „Muncă decentă și creștere economică”. Uniunea Europeană a transpus acest angajament în cadrul Piloniului European al Drepturilor Sociale, iar prin directive precum Directiva privind transparența salarială sau Directiva privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată, întărește standardele sociale în rândul statelor membre. De asemenea, Regulamentul privind raportarea de durabilitate a întreprinderilor (CSRD) impune companiilor să evalueze și să comunice impactul asupra drepturilor omului, inclusiv condițiile de muncă decente.

De ce este importantă munca decentă?

În practică, investiția în muncă decentă generează beneficii reale. Companiile care cultivă un mediu sigur, echitabil și motivant obțin angajați mai implicați, mai loiali și, în mod firesc, mai productivi. Pe de altă parte, în ochii investitorilor și consumatorilor, modul în care o companie își tratează angajații devine un indicator cheie de încredere și performanță sustenabilă. Munca decentă, în acest sens, este o temă socială, și o strategie de business.

Această legătură între performanță și responsabilitate este vizibilă și în sistemele globale de evaluare sustenabilă. Spre exemplu, EcoVadis, una dintre cele mai influente platforme internaționale de evaluare a sustenabilității companiilor, acordă o pondere semnificativă criteriilor de muncă decentă și drepturi ale omului în scorurile sale. Mii de companii sunt evaluate anual pe baza politicilor lor de siguranță, echitate, incluziune, dar și a dovezilor concrete privind implementarea acestor politici în operațiunile proprii și în lanțul de aprovizionare. Pentru mulți actori economici globali, performanțele în EcoVadis au devenit un standard de referință.

Exemple de bună practică

BESIX, grupul belgian de construcții. a fost menționat de către ILO drept un exemplu de bună practică în respectarea drepturilor lucrătorilor migranți, recunoscându-i angajamentul față de standardele ILO. Compania a semnat un Acord Cadru Internațional cu Building and Wood Workers’ International, implementând cu consecvență protecție socială, condiții decente de locuit și formare profesională IT pentru angajați Iar oficiali ILO și reprezentanți ai Amnesty International au elogiat-o ca model de urmat.Patagonia Compania americană de echipamente outdoor este recunoscută pentru angajamentul său față de drepturile lucrătorilor din lanțul de aprovizionare.

În cadrul campaniei „Safe and healthy work in the digital age” (2023–2025), EU‑OSHA a desemnat câștigători ai Healthy Workplaces Good Practice Awards pentru companii care au integrat tehnologii digitale sau procese organizatorice menite să reducă riscurile și să sporească egalitatea, siguranța și implicarea angajaților. Printre acestea se numără Eni Cyprus Ltd, care a dezvoltat o aplicație mobilă pentru a monitoriza siguranța în sectoarele de petrol și gaze. Aceasta este o recunoaștere a inițiativei ce implică respectarea drepturilor lucrătorilor și îmbunătățirea condițiilor de muncă.