Definirea procesului

Evaluarea riscului de corupție constituie un demers important în cadrul politicilor moderne de guvernanță organizațională. Prin acest proces, instituțiile publice și private pot identifica, analiza și gestiona în mod sistematic vulnerabilitățile care pot favoriza apariția comportamentelor corupte în activitățile lor curente.

Conform Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), o abordare eficientă a riscurilor de corupție presupune două direcții de acțiune complementare: „Pentru a înțelege și gestiona mai bine riscurile de corupție, inclusiv mituirea funcționarilor publici străini, actorii din cooperarea pentru dezvoltare trebuie să se concentreze pe un proces în două etape: pe de o parte, trebuie să abordeze riscurile de corupție și să modeleze integritatea în gestionarea asistenței oficiale pentru dezvoltare (ODA); pe de altă parte, trebuie să asigure coerența politicilor, individual și prin acțiuni concertate, la nivel național și internațional, atunci când iau măsuri pentru a combate corupția.” (OECD, Recommendation of the Council for Development Co-operation Actors on Managing the Risk of Corruption, https://legalinstruments.oecd.org/en/instruments/OECD-LEGAL-0431)

De asemenea, Consiliul Europei, într-un cadru metodologic dezvoltat pentru susținerea politicilor publice de integritate, definește evaluarea riscului de corupție astfel: „Un instrument preventiv care implică identificarea, analiza și evaluarea riscurilor de corupție în cadrul unui mecanism de guvernanță, prin cartografierea detaliată a componentelor sale individuale, identificarea deficiențelor care pot facilita corupția și evaluarea probabilității și impactului acestor riscuri.” (Consiliul Europei, Rationale and outline of a Corruption Risk Assessment methodology, https://rm.coe.int/eccd-cra-methodology-proposal-en/168098f194)

Pe lângă aceste cadre de referință destinate sectorului public, există și instrumente metodologice dezvoltate special pentru mediul privat:

Ghidul UNODC pentru sectorul de afaceri – Publicația An Anti-Corruption Ethics and Compliance Programme for Business oferă companiilor recomandări concrete pentru dezvoltarea unui program de conformitate, cu accent pe identificarea și gestionarea riscurilor, due diligence și coduri de conduită( https://www.unodc.org/documents/corruption/Publications/2013/Anti-CorruptionEthicsComplianceProgramme.pdf )

Platforma UN Global Compact
Această inițiativă sprijină întreprinderile să adopte măsuri anti-corupție prin instrumente de autoevaluare și bune practici, cu aplicabilitate în special în cadrul lanțurilor internaționale de aprovizionare (https://unglobalcompact.org/what-is-gc/our-work/governance/anti-corruption )

Liniile directoare OECD pentru întreprinderile multinaționale
Aceste linii directoare reprezintă un set de standarde internaționale privind conduita responsabilă în afaceri, adresate companiilor care operează la nivel internațional. Ele oferă recomandări detaliate privind prevenirea corupției, raportarea neregulilor și asumarea unui rol activ al conducerii în supravegherea riscurilor de integritate. Versiunea actualizată din 2023 include și cerințe legate de due diligence în lanțurile de aprovizionare, transparență fiscală și utilizarea responsabilă a tehnologiei ( https://www.oecd.org/en/publications/2023/06/oecd-guidelines-for-multinational-enterprises-on-responsible-business-conduct_a0b49990.html )

Raportul OECD intitulat „Companies’ Assessments of Anti-Corruption Compliance” (2024) oferă o analiză detaliată asupra modului în care companiile, în special cele mari și multinaționale, își evaluează propriile programe de conformitate anti-corupție. Studiul evidențiază tendințele recente în autoevaluare, metodele utilizate pentru testarea eficienței măsurilor de prevenire a corupției, precum și provocările întâmpinate în implementarea și monitorizarea acestor programe. Raportul subliniază necesitatea unei abordări sistematice, bazate pe riscuri, adaptate la dimensiunea și specificul fiecărei organizații (https://www.oecd.org/en/publications/companies-assessments-of-anti-corruption-compliance_977ed5a8-en.html )

Relevanța evaluării riscului de corupție pentru companii

Importanța acestei evaluări derivă din beneficiile pe care le poate aduce unei organizații. O evaluare eficientă contribuie la prevenirea sancțiunilor legale și a pierderilor financiare. Reglementări internaționale, precum Foreign Corrupt Practices Act (SUA) sau UK Bribery Act, impun standarde stricte privind comportamentul etic al companiilor. Încălcarea acestor norme poate genera consecințe juridice grave, inclusiv amenzi substanțiale și interdicții comerciale.

Apoi, evaluarea riscurilor consolidează sistemele de guvernanță internă și sprijină dezvoltarea unui mediu organizațional bazat pe transparență și responsabilitate. Prin identificarea zonelor sensibile – cum ar fi interacțiunile cu autoritățile publice, achizițiile sau contractele externe – companiile își pot adapta politicile și procedurile pentru a preveni riscurile.

Un alt beneficiu este protejarea reputației. Într-o economie globalizată, percepția publică și încrederea partenerilor de afaceri pot influența decisiv succesul unei organizații. Companiile care demonstrează angajament față de etică și integritate sunt preferate în relațiile comerciale și pot atrage mai ușor investiții și colaborări.

Elemente esențiale ale procesului

Evaluarea riscului de corupție presupune mai multe etape esențiale. În prima fază, se colectează date relevante privind procesele interne, actorii implicați și istoricul organizațional. Urmează identificarea factorilor de risc, inclusiv presiuni comerciale, lipsa de controale sau operațiuni în jurisdicții cu nivel ridicat de corupție.

Apoi, fiecare risc este analizat în funcție de probabilitate și impact, utilizând adesea o matrice de risc. În paralel, se evaluează eficiența controalelor existente și se estimează nivelul de risc rezidual – adică riscul care rămâne după aplicarea măsurilor de prevenție. În funcție de rezultate, compania poate decide implementarea unor măsuri suplimentare, precum formarea angajaților, audituri interne, due diligence extins sau politici revizuite.

Exemplu practic: Siemens AG

Un exemplu relevant de gestionare a riscului de corupție îl oferă compania Siemens AG. În 2008, în urma unei investigații internaționale privind practici ilegale de plată, Siemens a fost sancționată cu peste 1,6 miliarde de dolari pentru fapte de corupție în mai multe țări. Acest eveniment a marcat o transformare profundă în abordarea companiei privind conformitatea și integritatea.

Ulterior, Siemens a implementat un program extins de conformitate, în care evaluarea periodică a riscurilor de corupție joacă un rol central. Compania a introdus politici riguroase privind interacțiunile cu părțile externe, a înființat o rețea de ofițeri de conformitate la nivel global și a lansat canale de raportare anonime. De asemenea, a investit semnificativ în formarea angajaților și în consolidarea culturii organizaționale. Prin aceste măsuri, Siemens și-a reconstruit reputația și a devenit un model în domeniul guvernanței corporative. (https://www.siemens.com/global/en/company/about/compliance.html)