Evaluarea DNSH porne\u0219te de la descrierea clar\u0103 a proiectului. Se analizeaz\u0103 proiectul, activit\u0103\u021bile efective, loca\u021bia, tehnologia folosit\u0103, resursele consumate, de\u0219eurile generate, durata proiectului \u0219i eventualele riscuri de mediu.<\/p>\n
Primul pas este identificarea componentelor proiectului. Trebuie stabilit ce se va realiza concret \u0219i ce cheltuieli sunt finan\u021bate. O cerere de finan\u021bare poate include activit\u0103\u021bi diferite precum lucr\u0103ri, echipamente, servicii, instruire, digitalizare, transport sau consultan\u021b\u0103. Fiecare component\u0103 relevant\u0103 trebuie avut\u0103 \u00een vedere.<\/p>\n
Al doilea pas este verificarea celor 6 obiective de mediu. Pentru fiecare obiectiv se analizeaz\u0103 dac\u0103 proiectul poate produce un impact semnificativ. De exemplu, se verific\u0103 dac\u0103 proiectul cre\u0219te emisiile de gaze cu efect de ser\u0103, dac\u0103 este vulnerabil la riscuri climatice, dac\u0103 afecteaz\u0103 apa, dac\u0103 genereaz\u0103 de\u0219euri greu de gestionat, dac\u0103 produce poluare sau dac\u0103 poate afecta habitate, specii ori zone protejate.<\/p>\n
Al treilea pas este stabilirea nivelului de analiz\u0103 necesar. Dac\u0103 proiectul nu are impact previzibil sau impactul este nesemnificativ, concluzia poate fi formulat\u0103 pe baza unei justific\u0103ri scurte. Dac\u0103 exist\u0103 riscuri de mediu, este necesar\u0103 o analiz\u0103 mai detaliat\u0103 \u0219i pot fi impuse m\u0103suri de evitare, reducere sau control.<\/p>\n
Al patrulea pas este verificarea conformit\u0103\u021bii cu legisla\u021bia de mediu. Respectarea legisla\u021biei aplicabile este o condi\u021bie de baz\u0103. Pot fi relevante autoriza\u021biile, acordurile de mediu, procedurile EIA sau SEA, avizele privind apa, documentele privind de\u0219eurile, normele privind emisiile, substan\u021bele periculoase, biodiversitatea sau ariile protejate. Totu\u0219i, simpla existen\u021b\u0103 a unui aviz sau a unei autoriza\u021bii nu \u00eenseamn\u0103 \u00eentotdeauna c\u0103 analiza DNSH este acoperit\u0103 integral. Trebuie verificat dac\u0103 cele 6 obiective de mediu au fost analizate corespunz\u0103tor.<\/p>\n
Al cincilea pas este identificarea m\u0103surilor necesare. Dac\u0103 proiectul poate genera riscuri, acestea trebuie tratate \u00eenainte de aprobarea sau implementarea investi\u021biei. M\u0103surile pot viza eficien\u021ba energetic\u0103, alegerea unor materiale mai pu\u021bin poluante, reducerea de\u0219eurilor, reciclarea, limitarea consumului de ap\u0103, evitarea zonelor sensibile, protec\u021bia solului, planuri de management al de\u0219eurilor, m\u0103suri de adaptare la schimb\u0103rile climatice sau monitorizare \u00een perioada de operare.<\/p>\n
Ultimul pas este documentarea concluziei. Evaluarea DNSH trebuie s\u0103 fie sus\u021binut\u0103 prin explica\u021bii \u0219i, acolo unde este cazul, prin documente justificative. Concluzia trebuie s\u0103 arate de ce proiectul nu produce prejudicii semnificative asupra niciunuia dintre cele \u0219ase obiective de mediu \u0219i ce m\u0103suri vor fi aplicate pentru a preveni eventualele riscuri.<\/p>\n
Obliga\u021bia de respectare a DNSH apare la mai multe niveluri.<\/p>\n
La nivelul Uniunii Europene \u0219i al statelor membre, autorit\u0103\u021bile trebuie s\u0103 se asigure c\u0103 programele, planurile \u0219i m\u0103surile finan\u021bate nu includ activit\u0103\u021bi care produc prejudicii semnificative mediului.<\/p>\n
La nivelul autorit\u0103\u021bilor de management sau al institu\u021biilor care gestioneaz\u0103 fonduri, DNSH trebuie integrat \u00een ghidurile solicitantului, criteriile de eligibilitate, grilele de evaluare, contractele de finan\u021bare \u0219i verific\u0103rile de implementare.<\/p>\n
La nivelul beneficiarilor, companiile care solicit\u0103 finan\u021bare trebuie s\u0103 demonstreze respectarea DNSH conform cerin\u021belor programului. Aceast\u0103 obliga\u021bie poate ap\u0103rea la depunerea proiectului, la semnarea contractului, \u00een etapa de achizi\u021bii, pe parcursul implement\u0103rii, la rambursare sau \u00een perioada de monitorizare.<\/p>\n
\u00cen unele situa\u021bii, obliga\u021bia poate continua \u0219i dup\u0103 finalizarea proiectului. De exemplu, dac\u0103 beneficiarul \u0219i-a asumat utilizarea unui anumit tip de echipament, respectarea unor limite de emisii, gestionarea de\u0219eurilor sau men\u021binerea unor condi\u021bii de operare, aceste angajamente pot fi verificate ulterior.<\/p>\n
DNSH este \u00eent\u00e2lnit frecvent \u00een proiectele finan\u021bate prin granturi, \u00eemprumuturi, garan\u021bii sau alte instrumente europene. Acesta este contextul \u00een care antreprenorii intr\u0103 cel mai des \u00een contact cu cerin\u021ba DNSH. Totu\u0219i, conceptul nu se limiteaz\u0103 la finan\u021b\u0103rile nerambursabile. DNSH este relevant \u0219i \u00een finan\u021barea sustenabil\u0103, \u00een evalu\u0103rile ESG, \u00een Taxonomia UE, \u00een raport\u0103rile de sustenabilitate \u0219i \u00een analiza unor investi\u021bii private. B\u0103ncile, fondurile de investi\u021bii sau al\u021bi finan\u021batori pot utiliza criterii similare atunci c\u00e2nd evalueaz\u0103 riscurile de mediu ale unui proiect.<\/p>\n
<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Cum se face evaluarea DNSH Evaluarea DNSH porne\u0219te de la descrierea clar\u0103 a proiectului. Se analizeaz\u0103 proiectul, activit\u0103\u021bile efective, loca\u021bia, tehnologia folosit\u0103, resursele consumate, de\u0219eurile generate, durata proiectului \u0219i eventualele riscuri de mediu. Primul pas este identificarea componentelor proiectului. Trebuie stabilit ce se va realiza concret \u0219i ce cheltuieli sunt finan\u021bate. O cerere de finan\u021bare […]<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":9603,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"iawp_total_views":0,"footnotes":""},"categories":[9],"tags":[],"class_list":["post-9892","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-noutati"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9892","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9892"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9892\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9893,"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9892\/revisions\/9893"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/9603"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9892"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9892"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9892"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}