{"id":9829,"date":"2026-05-08T12:01:49","date_gmt":"2026-05-08T09:01:49","guid":{"rendered":"https:\/\/esghub.ro\/?p=9829"},"modified":"2026-05-08T12:02:53","modified_gmt":"2026-05-08T09:02:53","slug":"unep-report-state-of-financing-for-the-transition-to-a-nature-positive-economy","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/esghub.ro\/en\/raport-unep-starea-finantarii-pentru-tranzitia-catre-o-economie-nature-positive\/","title":{"rendered":"UNEP report: state of financing for the transition to a nature-positive economy"},"content":{"rendered":"
\n
\n
\n
\n
\n

United Nations Environment Programme a publicat Raportul State of Finance for Nature 2026. Raportul arat\u0103 faptul c\u0103 fluxurile financiare cu impact negativ direct asupra naturii au fost estimate \u00een 2023 la 7,3 trilioane USD, \u00een timp ce finan\u021barea pentru solu\u021bii bazate pe natur\u0103 a ajuns la 220 miliarde USD. Raportul nume\u0219te aceast\u0103 dispropor\u021bie una dintre principalele piedici \u00een calea tranzi\u021biei c\u0103tre o economie sustenabil\u0103.<\/p>\n

\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n

Fluxurile financiare merg \u00eenc\u0103 \u00een direc\u021bia gre\u0219it\u0103<\/h2>\n

Capitolul 2 al raportului urm\u0103re\u0219te ceea ce UNEP nume\u0219te nature-negative finance. Este vorba de finan\u021b\u0103ri publice \u0219i private care sus\u021bin activit\u0103\u021bi cu impact negativ direct asupra naturii. \u00cen 2023, aceste fluxuri au fost estimate la 7,3 trilioane USD. Din aceast\u0103 sum\u0103, aproximativ 2,4 trilioane USD provin din subven\u021bii publice d\u0103un\u0103toare pentru mediu, iar 4,9 trilioane USD din capital privat direc\u021bionat c\u0103tre sectoare cu presiuni ridicate asupra naturii.<\/p>\n

Partea public\u0103 este dominat\u0103 de subven\u021biile pentru combustibili fosili, estimate la 1,1 trilioane USD, urmate de agricultur\u0103 \u0219i ap\u0103, fiecare cu aproximativ 0,4 trilioane USD. Raportul men\u021bioneaz\u0103 \u0219i sprijinul acordat transportului, construc\u021biilor \u0219i pescuitului.<\/p>\n

Pe partea privat\u0103, cele mai mari fluxuri asociate cu impact negativ asupra naturii apar \u00een utilit\u0103\u021bi, industrie, energie \u0219i materiale de baz\u0103. Raportul estimeaz\u0103 1,6 trilioane USD \u00een utilit\u0103\u021bi, 1,4 trilioane USD \u00een industrii, 0,7 trilioane USD \u00een energie \u0219i 0,7 trilioane USD \u00een materiale de baz\u0103, inclusiv fertilizan\u021bi \u0219i inputuri agricole. Sectoarele cu consum mare de energie, ap\u0103, materii prime, terenuri sau inputuri agricole vor fi tot mai expuse la cerin\u021be de transparen\u021b\u0103, costuri de conformare, schimb\u0103ri de reglementare.<\/p>\n

Subven\u021biile \u0219i capitalul privat se sus\u021bin reciproc<\/h2>\n

Raportul atrage aten\u021bia asupra faptului c\u0103 subven\u021biile publice \u0219i investi\u021biile private nu func\u021bioneaz\u0103 separat. Subven\u021biile pentru combustibili fosili, ap\u0103 sau inputuri agricole pot men\u021bine artificial costurile sc\u0103zute \u0219i pot \u00eencuraja modele de produc\u021bie care consum\u0103 mai mult dec\u00e2t ar permite o evaluare corect\u0103 a impactului asupra naturii. O companie care depinde de energie ieftin\u0103, ap\u0103 subven\u021bionat\u0103, fertilizan\u021bi sau materii prime cu impact ridicat asupra ecosistemelor poate fi expus\u0103 atunci c\u00e2nd politicile publice se schimb\u0103 sau c\u00e2nd finan\u021batorii \u00eencep s\u0103 includ\u0103 riscurile legate de natur\u0103 \u00een deciziile de creditare \u0219i investi\u021bii.<\/p>\n

UNEP noteaz\u0103 c\u0103 afacerile din sectoare asociate cu impacturi negative asupra naturii pot reduce aceste riscuri prin modele de business care limiteaz\u0103 efectele indirecte din lan\u021burile de aprovizionare \u0219i prin planuri de tranzi\u021bie care vizeaz\u0103 impacturile directe. Raportul men\u021bioneaz\u0103 explicit nevoia de transparen\u021b\u0103 pentru evitarea greenwashing-ului \u0219i indic\u0103 direc\u021bii precum tehnologii eficiente \u00een utilizarea resurselor, practici regenerative \u0219i modele circulare de business.<\/p>\n

Solu\u021biile bazate pe natur\u0103 cresc, \u00eens\u0103 r\u0103m\u00e2n subdimensionate<\/h2>\n

Finan\u021barea pentru nature-based solutions a ajuns la 220 miliarde USD \u00een 2023, \u00een cre\u0219tere cu 5% fa\u021b\u0103 de 2022. Solu\u021biile bazate pe natur\u0103 includ interven\u021bii pentru protejarea, conservarea, restaurarea \u0219i gestionarea sustenabil\u0103 a ecosistemelor terestre, de ap\u0103 dulce, costiere \u0219i marine, cu beneficii pentru oameni, servicii ecosistemice, rezilien\u021b\u0103 \u0219i biodiversitate.<\/p>\n

Cea mai mare parte a finan\u021b\u0103rii vine \u00eenc\u0103 din bani publici. Raportul estimeaz\u0103 197 miliarde USD finan\u021bare public\u0103 pentru solu\u021bii bazate pe natur\u0103, din care 190 miliarde USD reprezint\u0103 cheltuieli publice interne. Finan\u021barea public\u0103 interna\u021bional\u0103 prin Official Development Finance a fost estimat\u0103 la 6,8 miliarde USD, adic\u0103 aproximativ 3% din totalul finan\u021b\u0103rii pentru NbS.<\/p>\n

Finan\u021barea privat\u0103 r\u0103m\u00e2ne mult mai mic\u0103. Doar 23,4 miliarde USD au venit \u00een 2023 din finan\u021bare privat\u0103, adic\u0103 aproximativ 11% din totalul finan\u021b\u0103rii pentru solu\u021bii bazate pe natur\u0103. Raportul arat\u0103 totu\u0219i o cre\u0219tere de aproape 8% fa\u021b\u0103 de 2022.\u00a0Raportul include obliga\u021biuni corporative cu utilizare a fondurilor pentru biodiversitate, fonduri de biodiversitate \u0219i capital natural, biodiversitate offsets, carbon markets, payments for ecosystem services \u0219i lan\u021buri de aprovizionare certificate.<\/p>\n

Oportunit\u0103\u021bi pentru companii<\/h2>\n

\u00cen zona privat\u0103, cea mai mare contribu\u021bie identificat\u0103 de raport vine din biodiversity offsets, cu aproximativ 7,1 miliarde USD. Lan\u021burile de aprovizionare certificate au generat aproximativ 4,6 miliarde USD, iar pl\u0103\u021bile pentru servicii ecosistemice aproximativ 4,2 miliarde USD. Obliga\u021biunile corporative cu utilizare a fondurilor pentru biodiversitate au fost estimate la 4,1 miliarde USD \u00een 2023, \u00een cre\u0219tere fa\u021b\u0103 de 2,7 miliarde USD \u00een 2019.<\/p>\n

\u00cen cazul biodiversit\u0103\u021bii offsets, UNEP noteaz\u0103 c\u0103 aceste mecanisme nu duc automat la rezultate net pozitive pentru natur\u0103 \u0219i c\u0103 exist\u0103 scepticism legat de integritate \u0219i adi\u021bionalitate. Ele sunt incluse \u00een analiz\u0103 pentru c\u0103, \u00een lipsa acestor scheme, o parte din impacturile generate de dezvoltatori nu ar fi compensate.<\/p>\n

Aceast\u0103 observa\u021bie indic\u0103 faptul c\u0103 Strategia de biodiversitate a unei companii nu poate fi construit\u0103 doar pe compens\u0103ri. Investitorii, autorit\u0103\u021bile \u0219i partenerii comerciali vor cere tot mai des m\u0103suri de evitare, reducere \u0219i transformare a impactului la surs\u0103. Compensarea poate avea un rol, \u00eens\u0103 nu \u00eenlocuie\u0219te schimbarea proceselor, a materiilor prime, a furnizorilor sau a modului \u00een care sunt folosite terenurile, apa \u0219i energia. Pentru companiile din agricultur\u0103, retail, FMCG, construc\u021bii, imobiliare, utilit\u0103\u021bi, energie, materiale, textile sau industria alimentar\u0103, direc\u021biile urm\u0103rite de raport sunt deja apropiate de decizii concrete precum certificarea materiilor prime, reducerea presiunii asupra apei, agricultur\u0103 regenerativ\u0103, solu\u021bii verzi-albastre \u00een dezvolt\u0103ri imobiliare, refacerea ecosistemelor afectate de opera\u021biuni, achizi\u021bii cu criterii de biodiversitate \u0219i reducerea dependen\u021bei de inputuri cu impact ridicat.<\/p>\n

Natura intr\u0103 \u00een deciziile financiare<\/h2>\n

Raportul arat\u0103 c\u0103 institu\u021biile financiare \u00eencep s\u0103 lucreze mai serios cu riscurile legate de natur\u0103. UNEP men\u021bioneaz\u0103 peste 730 de organiza\u021bii<\/strong> care au adoptat cadrul Taskforce on Nature-related Financial Disclosures<\/strong>, reprezent\u00e2nd active administrate de 22,4 trilioane USD<\/strong>. UNEP arat\u0103 c\u0103 sectorul financiar poate reduce treptat capitalul alocat activit\u0103\u021bilor cu riscuri ecologice \u0219i de tranzi\u021bie ridicate, iar investitorii pot cere companiilor din portofoliu termene clare pentru renun\u021barea la practici d\u0103un\u0103toare.<\/p>\n

UNEP descrie tranzi\u021bia ca pe o schimbare economic\u0103. Printre priorit\u0103\u021bile men\u021bionate se afl\u0103 reformarea subven\u021biilor d\u0103un\u0103toare, alinierea bugetelor publice cu obiectivele conven\u021biilor de la Rio, cre\u0219terea investi\u021biilor publice \u00een NbS, reglement\u0103ri \u0219i stimulente care reflect\u0103 valoarea serviciilor ecosistemice, raportarea obligatorie a riscurilor \u0219i impacturilor legate de natur\u0103, precum \u0219i extinderea finan\u021b\u0103rii mixte \u0219i a instrumentelor de reducere a riscului pentru mobilizarea capitalului privat.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/section>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

 <\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

United Nations Environment Programme a publicat Raportul State of Finance for Nature 2026. Raportul arat\u0103 faptul c\u0103 fluxurile financiare cu impact negativ direct asupra naturii au fost estimate \u00een 2023 la 7,3 trilioane USD, \u00een timp ce finan\u021barea pentru solu\u021bii bazate pe natur\u0103 a ajuns la 220 miliarde USD. Raportul nume\u0219te aceast\u0103 dispropor\u021bie una dintre […]<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":9830,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"iawp_total_views":0,"footnotes":""},"categories":[9],"tags":[],"class_list":["post-9829","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-noutati"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9829","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9829"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9829\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9833,"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9829\/revisions\/9833"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/9830"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9829"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9829"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9829"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}