{"id":9794,"date":"2026-04-27T21:34:21","date_gmt":"2026-04-27T18:34:21","guid":{"rendered":"https:\/\/esghub.ro\/?p=9794"},"modified":"2026-04-27T21:34:21","modified_gmt":"2026-04-27T18:34:21","slug":"europe-needs-another-e82bn-a-year-for-the-circular-economy","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/esghub.ro\/en\/europa-are-nevoie-de-inca-82-miliarde-de-euro-pe-an-pentru-economia-circulara\/","title":{"rendered":"Europe needs an extra \u20ac82bn a year for the circular economy"},"content":{"rendered":"
\n
\n
\n
\n
<\/p>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n

Un\u00a0 raport al B\u0103ncii Europene de Investi\u021bii arat\u0103 dimensiunea real\u0103 a decalajului dintre ambi\u021biile europene privind economia circular\u0103 \u0219i investi\u021biile disponibile \u00een prezent. Tranzi\u021bia este o condi\u021bie pentru competitivitate, securitate economic\u0103 \u0219i acces la materii prime.<\/p>\n

Potrivit raportului Transitioning to a circular economy: Closing the investment gap in Europe<\/em>, Uniunea European\u0103 are nevoie de investi\u021bii suplimentare de 1229 trilioane de euro \u00een perioada 2025\u20132040 pentru a avansa c\u0103tre obiectivele stabilite prin Circular Economy Action Plan. Asta \u00eenseamn\u0103 un deficit anual de aproximativ 82 miliarde de euro, echivalent cu o cre\u0219tere de 68% fa\u021b\u0103 de nivelurile actuale de investi\u021bii.<\/p>\n

Metodologia studiului<\/h2>\n

Raportul se bazeaz\u0103 pe un studiu de fundal realizat \u00een cadrul InvestEU Advisory Hub, cu analiz\u0103 pentru perioada 2018\u20132024 \u0219i estim\u0103ri ale deficitului de investi\u021bii pentru 2025\u20132040. Studiul a combinat analiz\u0103 de literatur\u0103, analiz\u0103 de date, evaluare sectorial\u0103, analiz\u0103 de pia\u021b\u0103 \u0219i interviuri cu exper\u021bi.<\/p>\n

Pentru calcularea investi\u021biilor actuale, cercetarea a folosit dou\u0103 abord\u0103ri complementare: o abordare top-down, bazat\u0103 pe programe \u0219i surse agregate la nivel european, \u0219i o abordare pe coduri NACE relevante pentru economia circular\u0103. A fost testat\u0103 \u0219i o abordare bottom-up, pornind de la strategii \u0219i planuri na\u021bionale, dar aceasta nu a fost inclus\u0103 \u00een scenariul de baz\u0103 din cauza diferen\u021belor mari de calitate, acoperire \u0219i definire \u00eentre statele membre.<\/p>\n

Pentru prioritizarea sectoarelor, studiul nu a luat \u00een calcul doar m\u0103rimea deficitului de investi\u021bii, ci \u0219i impactul circular poten\u021bial \u0219i urgen\u021ba investi\u021biilor. Cu alte cuvinte, sectoarele au fost evaluate nu doar dup\u0103 c\u00e2\u021bi bani lipsesc, ci \u0219i dup\u0103 c\u00e2t de mult pot accelera tranzi\u021bia (reducerea cererii de produse, reducerea consumului de resurse virgine, cre\u0219terea reutiliz\u0103rii \u0219i repar\u0103rii \u0219i \u00eenchiderea buclelor de materiale prin reciclare).<\/p>\n

Mesajul principal<\/h2>\n

Raportul mut\u0103 discu\u021bia despre circularitate din zona recicl\u0103rii \u0219i a managementului de\u0219eurilor \u00een zona politicii industriale. Economia circular\u0103 este prezentat\u0103 ca un instrument prin care Europa \u00ee\u0219i poate reduce dependen\u021ba de materii prime critice, poate p\u0103stra mai mult\u0103 valoare economic\u0103 \u00een interiorul pie\u021bei unice \u0219i poate sprijini decarbonizarea industriilor.<\/p>\n

\u00cen ultimii ani, investi\u021biile anuale ale UE \u00een economia circular\u0103 au crescut semnificativ, ajung\u00e2nd la aproximativ 120 miliarde de euro, fa\u021b\u0103 de 70\u201380 miliarde de euro \u00een 2015. Cu toate acestea, finan\u021barea vine \u00een propor\u021bie de 93% din surse private, iar finan\u021barea public\u0103 reprezint\u0103 doar aproximativ 7%.<\/p>\n

Acest lucru conteaz\u0103 pentru c\u0103 multe proiecte circulare au nevoie de capital ini\u021bial ridicat, perioade mai lungi de recuperare a investi\u021biei \u0219i pie\u021be \u00eenc\u0103 insuficient dezvoltate. \u00cen lipsa unor semnale de pia\u021b\u0103 mai clare, companiile vor continua s\u0103 aleag\u0103 materiale virgine, lan\u021buri liniare \u0219i modele de business deja testate.<\/p>\n

Concluzii<\/h2>\n

Cele mai mari nevoi de investi\u021bii sunt \u00een design circular \u0219i etapa de final de via\u021b\u0103 a produsului. Designul circular reprezint\u0103 34% din deficitul total de investi\u021bii, iar etapa de final de via\u021b\u0103 (colectare separat\u0103, sortare, preg\u0103tire pentru reutilizare \u0219i reciclare) reprezint\u0103 27%.<\/p>\n

Produsele trebuie proiectate de la \u00eenceput pentru durabilitate, reparabilitate, reutilizare \u0219i reciclare. \u00cen acela\u0219i timp, Europa are nevoie de infrastructur\u0103 mai bun\u0103 pentru colectare, sortare \u0219i procesarea materialelor secundare.<\/p>\n

Raportul identific\u0103 \u0219i sectoarele \u00een care presiunea investi\u021bional\u0103 este cea mai mare. Construc\u021biile au cel mai ridicat deficit, estimat la aproximativ 18 miliarde de euro pe an. Urmeaz\u0103 bateriile \u0219i vehiculele, cu un deficit de 10 miliarde de euro anual, textilele, cu 6 miliarde de euro, electronicele \u0219i ICT, cu 5 miliarde de euro, plasticul, inclusiv ambalajele din plastic, cu 2 miliarde de euro, \u0219i sectorul food, water and nutrients, cu 1 miliard de euro.<\/p>\n

De ce nu se mi\u0219c\u0103 pia\u021ba suficient de repede<\/h2>\n

Una dintre explica\u021bii \u021bine de func\u021bionarea pie\u021belor pentru materiale secundare. \u00cen multe cazuri, materialele virgine r\u0103m\u00e2n mai ieftine dec\u00e2t cele reciclate, pentru c\u0103 pre\u021bul lor nu reflect\u0103 costurile de mediu. \u00cen acela\u0219i timp, materialele reciclate implic\u0103 procese mai complexe de colectare, sortare, decontaminare \u0219i certificare.<\/p>\n

Raportul noteaz\u0103 c\u0103 materii prime secundare importante, precum fier vechi, aluminiu \u0219i de\u0219euri de plastic, sunt exportate \u00een afara Europei, unde costurile de procesare sunt mai mici. Rezultatul este pierderea unei valori economice care ar putea alimenta capacit\u0103\u021bi europene de reciclare \u0219i reprocesare.<\/p>\n

Pentru investitori, riscurile sunt \u00eenc\u0103 ridicate. Proiectele circulare pot presupune tehnologii noi, fluxuri de venit mai greu de anticipat, lipsa unor contracte ferme de preluare a materialelor rezultate \u0219i lan\u021buri valorice fragmentate. IMM-urile sunt cele mai expuse: au acces mai dificil la finan\u021bare, garan\u021bii limitate \u0219i costuri de tranzac\u021bie relativ mari pentru proiecte adesea mici.<\/p>\n

Circular Economy Act \u0219i rolul EIB<\/h2>\n

Urm\u0103torul moment important va fi Circular Economy Act, a\u0219teptat \u00een 2026. Raportul arat\u0103 c\u0103 obiectivul acestuia este s\u0103 consolideze contribu\u021bia economiei circulare la competitivitatea, autonomia strategic\u0103 \u0219i performan\u021ba de mediu a UE. Printre direc\u021biile men\u021bionate se afl\u0103 reducerea dependen\u021bei de importuri de materii prime critice, simplificarea cadrului de reglementare, eliminarea barierelor din pia\u021ba unic\u0103 \u0219i consolidarea pie\u021belor pentru materii prime secundare.<\/p>\n

\u00cen paralel, Grupul BEI preg\u0103te\u0219te o orientare strategic\u0103 privind economia circular\u0103, prin care finan\u021barea, serviciile de consultan\u021b\u0103 \u0219i schimbul de cuno\u0219tin\u021be ar urma s\u0103 fie mai bine aliniate cu noile politici europene. Accentul va c\u0103dea pe mobilizarea capitalului privat, sprijinirea inov\u0103rii, dezvoltarea industrial\u0103 \u0219i cooperarea cu institu\u021biile europene \u0219i partenerii interna\u021bionali.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/section>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

<\/main><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Un\u00a0 raport al B\u0103ncii Europene de Investi\u021bii arat\u0103 dimensiunea real\u0103 a decalajului dintre ambi\u021biile europene privind economia circular\u0103 \u0219i investi\u021biile disponibile \u00een prezent. Tranzi\u021bia este o condi\u021bie pentru competitivitate, securitate economic\u0103 \u0219i acces la materii prime. Potrivit raportului Transitioning to a circular economy: Closing the investment gap in Europe, Uniunea European\u0103 are nevoie de investi\u021bii […]<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":9730,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"iawp_total_views":0,"footnotes":""},"categories":[9],"tags":[],"class_list":["post-9794","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-noutati"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9794","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9794"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9794\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9796,"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9794\/revisions\/9796"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/9730"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9794"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9794"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9794"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}