{"id":8665,"date":"2025-11-07T16:32:18","date_gmt":"2025-11-07T14:32:18","guid":{"rendered":"https:\/\/esghub.ro\/?p=8665"},"modified":"2025-11-07T16:38:34","modified_gmt":"2025-11-07T14:38:34","slug":"european-central-bank-climate-risk-assessment","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/esghub.ro\/en\/banca-centrala-europeana-evaluarea-riscurilor-climatice\/","title":{"rendered":"European Central Bank \u2013 Climate risk assessment"},"content":{"rendered":"<p data-start=\"295\" data-end=\"745\">ECB prezint\u0103 modul \u00een care riscurile generate de schimb\u0103rile climatice au \u00eenceput s\u0103 fie integrate mai ferm \u00een cadrul colateralelor pe care b\u0103ncile le pot folosi pentru a \u00eemprumuta refinan\u0163are de la Eurosistem. Procesul implic\u0103 adaptarea criteriilor privind calificarea activelor ca gaj, pentru a reflecta expunerea la riscurile fizice \u015fi de tranzi\u0163ie aferente climei.<\/p>\n<h2 data-start=\"747\" data-end=\"793\">Importan\u021ba riscurilor climatice pentru sistemul financiar<\/h2>\n<p data-start=\"794\" data-end=\"1246\">Riscurile climatice se pot reg\u0103si sub forma evenimentelor extreme (inunda\u0163ii, valuri de c\u0103ldur\u0103, incendii) sau a tranzi\u0163iei economice spre emisii sc\u0103zute. Ele pot afecta valoarea activelor de gaj \u015fi capacitatea b\u0103ncilor de a oferi credite prin mecanismul de refinan\u0163are. \u00cen consecin\u0163\u0103, ECB subliniaz\u0103 c\u0103 o evaluare bun\u0103 a acestor riscuri intr\u0103 \u00een nucleul stabilit\u0103\u0163ii financiare \u015fi al eficien\u0163ei politicii monetare.<\/p>\n<p data-start=\"1309\" data-end=\"1865\">Institu\u0163iile care activeaz\u0103 \u00een zona euro trebuie s\u0103 ia \u00een considerare atent dou\u0103 dimension\u0103ri: valorificarea activelor pe care le plaseaz\u0103 ca gaj \u015fi calitatea acestor active \u00een contextul schimb\u0103rilor climatice, precum \u015fi modalit\u0103\u0163ile prin care b\u0103ncile \u00ee\u015fi construiesc portofolii \u201cverzi\u201d sau cel pu\u0163in \u201cneutre climatic\u201d. ECB sugereaz\u0103 c\u0103 criteriile de acceptare a colateralelor vor continua s\u0103 evolueze, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 b\u0103ncile vor avea nevoie de date mai bune privind expunerea climatic\u0103, dar \u015fi de scenarii de stres specifice riscurilor climatice.<\/p>\n<h2 data-start=\"1867\" data-end=\"1918\">Contextul mai larg al angajamentelor de mediu<\/h2>\n<p data-start=\"1919\" data-end=\"2371\">Acest pas face parte dintr-o schimbare mai ampl\u0103: b\u0103ncile, investitorii \u015fi autorit\u0103\u0163ile de reglementare europene trec de la a include impactul climatic \u00een rapoarte de sustenabilitate la a-l integra activ \u00een infrastructura financiar\u0103 \u015fi \u00een mecanismele de politic\u0103 monetar\u0103. \u00cen acest sens, ECB transmite c\u0103 expunerea la risc climatic ar trebui s\u0103 fie parte integrant\u0103 din mentenan\u0163a integrit\u0103\u0163ii sistemului financiar.<\/p>\n<h2 data-start=\"391\" data-end=\"446\">Cum evalueaz\u0103 ECB riscurile climatice<\/h2>\n<p data-start=\"448\" data-end=\"1111\">Banca Central\u0103 European\u0103 a \u00eenceput s\u0103 integreze sistematic riscurile climatice \u00een evaluarea activelor acceptate ca garan\u021bie \u00een opera\u021biunile de creditare. Procesul se bazeaz\u0103 pe dou\u0103 surse principale: sistemele interne de evaluare a calit\u0103\u021bii creditului (ICAS) ale Eurosistemului \u0219i evalu\u0103rile externe furnizate de agen\u021biile de rating recunoscute (ECAIs). \u00cen cadrul ICAS, riscurile climatice sunt analizate dintr-o dubl\u0103 perspectiv\u0103 \u2013 riscuri fizice, precum inunda\u021biile, seceta sau incendiile care pot afecta direct valoarea activelor, \u0219i riscuri de tranzi\u021bie, asociate politicilor de decarbonizare, pre\u021bului carbonului sau modific\u0103rilor de reglementare.<\/p>\n<h2 data-start=\"1113\" data-end=\"1174\">Impactul real al riscurilor climatice asupra ratingurilor<\/h2>\n<p data-start=\"1176\" data-end=\"1826\">De\u0219i integrarea acestor factori a devenit o etap\u0103 standard \u00een procesul de evaluare, ECB arat\u0103 c\u0103 efectul concret asupra ratingurilor de credit este, deocamdat\u0103, modest. Doar aproximativ 4% dintre evalu\u0103rile realizate prin sistemele interne au fost influen\u021bate de riscuri climatice, iar analizele agen\u021biilor externe indic\u0103 o pondere de 2\u20137% din deciziile de rating asociate explicit acestor factori. Banca explic\u0103 aceast\u0103 discrepan\u021b\u0103 prin dou\u0103 motive: lipsa datelor suficient de detaliate la nivel de emitent \u0219i orizontul relativ scurt de timp pe care se bazeaz\u0103 majoritatea ratingurilor, insuficient pentru a surprinde efectele climatice de durat\u0103.<\/p>\n<p data-start=\"1906\" data-end=\"2472\">\u00cencep\u00e2nd cu 2026, ECB inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103 introduc\u0103 un mecanism de ajustare climatic\u0103 (\u201eclimate risk adjustment factor\u201d) pentru activele corporative utilizate drept colateral. Acesta ar permite recalibrarea valorii de referin\u021b\u0103 a activelor \u00een func\u021bie de expunerea lor la riscuri climatice identificate. M\u0103sura face parte dintr-un proces mai amplu de integrare a criteriilor de sustenabilitate \u00een politica monetar\u0103, asigur\u00e2nd c\u0103 riscurile climatice nu sunt ignorate \u00een deciziile privind stabilitatea financiar\u0103 \u0219i \u00een opera\u021biunile de refinan\u021bare ale Eurosistemului.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>ECB prezint\u0103 modul \u00een care riscurile generate de schimb\u0103rile climatice au \u00eenceput s\u0103 fie integrate mai ferm \u00een cadrul colateralelor pe care b\u0103ncile le pot folosi pentru a \u00eemprumuta refinan\u0163are de la Eurosistem. Procesul implic\u0103 adaptarea criteriilor privind calificarea activelor ca gaj, pentru a reflecta expunerea la riscurile fizice \u015fi de tranzi\u0163ie aferente climei. Importan\u021ba [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":8666,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"iawp_total_views":6,"footnotes":""},"categories":[9],"tags":[],"class_list":["post-8665","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-noutati"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8665","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8665"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8665\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8669,"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8665\/revisions\/8669"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/8666"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8665"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8665"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8665"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}