Comisia European\u0103 a publicat un raport de evaluare a impactului care \u00eenso\u021be\u0219te un pachet de propuneri privind revizuirea sistemului european de comercializare a certificatelor de emisii, cunoscut ca EU ETS.<\/p>\n
Documentul analizeaz\u0103 modul \u00een care ETS ar trebui ajustat pentru perioada de dup\u0103 2030, \u00een contextul \u021bintei climatice pentru 2040 \u0219i al obiectivului de neutralitate climatic\u0103 \u00een 2050. ETS influen\u021beaz\u0103 costul carbonului, investi\u021biile industriale, aloc\u0103rile gratuite, finan\u021barea pentru decarbonizare \u0219i regulile aplicabile unor sectoare precum industrie, avia\u021bie, transport maritim \u0219i, posibil, incinerarea de\u0219eurilor.<\/p>\n
Raportul arat\u0103 cum vede Comisia leg\u0103tura dintre politica climatic\u0103, competitivitatea industrial\u0103 \u0219i func\u021bionarea pie\u021bei europene a carbonului \u00een urm\u0103torul deceniu.<\/p>\n
EU ETS este principalul mecanism european prin care emisiile din industrie, produc\u021bia de energie, avia\u021bie \u0219i transport maritim sunt limitate \u0219i tarifate. Sistemul func\u021bioneaz\u0103 pe principiul cap-and-trade (se stabile\u0219te un plafon total de emisii, iar companiile acoperite trebuie s\u0103 de\u021bin\u0103 certificate pentru emisiile generate).<\/p>\n
Comisia arat\u0103 c\u0103 ETS a livrat reduceri importante de emisii, \u00een special \u00een sectorul energetic, \u0219i r\u0103m\u00e2ne instrumentul-cheie pentru atingerea obiectivelor climatice. \u00cen acela\u0219i timp, cadrul actual a fost construit \u00een principal pentru \u021binta din 2030. Pentru perioada 2031\u20132040, sunt necesare ajust\u0103ri. Noua etap\u0103 este legat\u0103 de \u021binta climatic\u0103 a UE pentru 2040, care presupune reducerea emisiilor nete cu 90% fa\u021b\u0103 de 1990. \u00cen analiza Comisiei, ETS trebuie s\u0103 contribuie la acest obiectiv f\u0103r\u0103 s\u0103 genereze costuri inutile, dezechilibre de pia\u021b\u0103 sau pierderi de competitivitate pentru industrie.<\/p>\n
Comisia identific\u0103 dou\u0103 probleme principale.<\/p>\n
Prima este riscul ca ETS, \u00een forma actual\u0103, s\u0103 nu contribuie suficient de eficient la reducerea emisiilor dup\u0103 2030. Exist\u0103 \u00eenc\u0103 emisii reziduale \u00een sectoare greu de decarbonizat, cum sunt anumite industrii energointensive, avia\u021bia \u0219i transportul maritim. \u00cen unele cazuri, tehnologiile exist\u0103, dar nu au \u00eenc\u0103 un model economic suficient de solid. \u00cen altele, solu\u021biile depind de infrastructur\u0103 care nu este \u00eenc\u0103 disponibil\u0103 la scar\u0103: re\u021bele de hidrogen, transport \u0219i stocare de carbon, combustibili sustenabili sau energie curat\u0103 la costuri competitive.<\/p>\n
A doua problem\u0103 este func\u021bionarea pie\u021bei ETS pe m\u0103sur\u0103 ce plafonul de emisii scade. O pia\u021b\u0103 mai mic\u0103 poate deveni mai pu\u021bin lichid\u0103 \u0219i mai expus\u0103 la volatilitate. De aceea, Comisia analizeaz\u0103 \u0219i rolul Market Stability Reserve, instrumentul care ajusteaz\u0103 oferta de certificate pentru a men\u021bine echilibrul pie\u021bei.<\/p>\n
Raportul stabile\u0219te mai multe obiective.<\/p>\n
Primul este stimularea unor reduceri suplimentare de emisii, astfel \u00eenc\u00e2t ETS s\u0103 contribuie eficient la \u021bintele climatice ale UE. Aici intr\u0103 \u0219i sprijinirea investi\u021biilor \u00een tehnologii de decarbonizare care nu au \u00eenc\u0103 un business case suficient de puternic.<\/p>\n
Al doilea obiectiv este aplicarea unui semnal de pre\u021b al carbonului acolo unde acesta este insuficient sau lipse\u0219te. Comisia se uit\u0103, printre altele, la activit\u0103\u021bi care nu sunt \u00eenc\u0103 acoperite complet de ETS sau la zone unde alocarea gratuit\u0103 a certificatelor poate reduce stimulentul pentru decarbonizare.<\/p>\n
Al treilea obiectiv este gestionarea riscului de carbon leakage, adic\u0103 riscul ca produc\u021bia sau investi\u021biile s\u0103 se mute \u00een \u021b\u0103ri cu reguli climatice mai relaxate.<\/p>\n
Al patrulea obiectiv prive\u0219te integrarea elimin\u0103rilor de carbon \u00een ETS, cu garan\u021bii de mediu \u0219i f\u0103r\u0103 sl\u0103birea stimulentului pentru reducerea emisiilor. Comisia analizeaz\u0103 \u00een special elimin\u0103rile permanente certificate, cum ar fi captarea direct\u0103 a carbonului din aer cu stocare permanent\u0103 sau captarea \u0219i stocarea carbonului biogenic.<\/p>\n
Un alt obiectiv este asigurarea unei ac\u021biuni climatice eficiente pentru transportul interna\u021bional, \u00een special avia\u021bie \u0219i maritim, \u00een rela\u021bie cu mecanismele globale precum CORSIA \u0219i m\u0103surile discutate la nivelul Organiza\u021biei Maritime Interna\u021bionale.<\/p>\n
\u00cen final, Comisia urm\u0103re\u0219te men\u021binerea unei pie\u021be ETS func\u021bionale, cu lichiditate suficient\u0103 \u0219i volatilitate gestionabil\u0103, inclusiv prin ajustarea Market Stability Reserve.<\/p>\n
Raportul compar\u0103 trei op\u021biuni de politic\u0103 public\u0103. Toate urm\u0103resc alinierea ETS la \u021bintele climatice, dar difer\u0103 prin ritmul reducerii plafonului, extinderea domeniului de aplicare, integrarea elimin\u0103rilor de carbon, modificarea aloc\u0103rilor gratuite \u0219i modul de finan\u021bare a decarboniz\u0103rii industriale.<\/p>\n
Sunt analizate inclusiv op\u021biuni privind includerea unor activit\u0103\u021bi noi, cum ar fi incinerarea de\u0219eurilor municipale, anumite nave mai mici sau extinderea tratamentului pentru emisii din avia\u021bie \u0219i transport maritim.<\/p>\n
Comisia examineaz\u0103 \u0219i modul \u00een care ar putea func\u021biona viitoarea Industrial Decarbonisation Bank, anun\u021bat\u0103 \u00een Clean Industrial Deal. Rolul acesteia ar fi s\u0103 foloseasc\u0103 venituri din ETS pentru a sprijini proiecte industriale de decarbonizare, mai ales acolo unde tehnologia este matur\u0103, dar investi\u021bia nu este \u00eenc\u0103 bancabil\u0103 f\u0103r\u0103 sprijin public.<\/p>\n
Op\u021biunea preferat\u0103 este a doua dintre cele analizate. Comisia consider\u0103 c\u0103 aceasta ofer\u0103 un echilibru \u00eentre eficacitate climatic\u0103, stabilitate de reglementare, propor\u021bionalitate, func\u021bionarea pie\u021bei \u0219i competitivitate industrial\u0103.<\/p>\n
\u00cen aceast\u0103 variant\u0103, plafonul ETS este ajustat pentru perioada de dup\u0103 2030, iar parametrii Market Stability Reserve ar urma s\u0103 fie reforma\u021bi mai devreme, din 2028. Alocarea gratuit\u0103 ar continua ca instrument de protec\u021bie \u00eempotriva carbon leakage, dar o parte din aceasta ar deveni treptat condi\u021bionat\u0103 de investi\u021bii \u00een decarbonizare.<\/p>\n
Pentru sectoarele acoperite de CBAM, Comisia ia \u00een calcul aloc\u0103ri gratuite suplimentare pentru a r\u0103spunde unor riscuri reziduale de relocare a emisiilor. \u00cen avia\u021bie, ar urma s\u0103 existe un semnal de pre\u021b mai clar pentru partea relevant\u0103 a emisiilor interna\u021bionale, \u00eempreun\u0103 cu sprijin crescut pentru combustibili sustenabili. \u00cen transportul maritim, op\u021biunea preferat\u0103 include sprijin finan\u021bat prin ETS pentru combustibili sustenabili \u0219i tehnologii curate de propulsie, precum \u0219i o extindere par\u021bial\u0103 c\u0103tre nave mai mici.<\/p>\n
Documentul men\u021bioneaz\u0103 \u0219i includerea incineratoarelor de de\u0219euri municipale \u00een ETS din 2031. Operatorii nou intra\u021bi ar trebui s\u0103 ob\u021bin\u0103 permise ETS, s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 planuri de monitorizare, s\u0103 raporteze emisii verificate \u0219i s\u0103 predea certificate.<\/p>\n
Pentru industria energointensiv\u0103, semnalul de pre\u021b al carbonului va r\u0103m\u00e2ne central. Pe de alt\u0103 parte, Comisia recunoa\u0219te c\u0103 pre\u021bul carbonului singur nu este suficient pentru toate investi\u021biile necesare.<\/p>\n
Raportul men\u021bioneaz\u0103 nevoi mari de capital pentru transformarea industriei dup\u0103 2030. Pentru cele mai mari sectoare energointensive, investi\u021biile estimate pentru perioada 2031\u20132040 sunt de ordinul sutelor de miliarde de Euro.<\/p>\n
Industrial Decarbonisation Bank, Innovation Fund \u0219i Modernisation Fund sunt relevante \u00een folosirea veniturilor din ETS pentru a sprijini investi\u021bii care reduc emisiile \u0219i p\u0103streaz\u0103 produc\u021bia industrial\u0103 \u00een Europa.<\/p>\n
Pentru companiile aflate direct sub ETS, efectele pot include schimb\u0103ri ale costului carbonului, ale aloc\u0103rilor gratuite, ale condi\u021biilor pentru sprijin public \u0219i ale obliga\u021biilor de monitorizare \u0219i raportare.<\/p>\n
Pentru companiile din lan\u021burile de aprovizionare, efectele pot veni prin pre\u021buri, contracte \u0219i cerin\u021be de date. Materialele cu amprent\u0103 ridicat\u0103 de carbon, transportul, energia \u0219i de\u0219eurile pot deveni mai importante \u00een rela\u021bia cu clien\u021bii \u0219i finan\u021batorii.<\/p>\n
Pentru companiile care dezvolt\u0103 tehnologii sau servicii de decarbonizare, perioada post-2030 poate aduce o pia\u021b\u0103 mai clar\u0103 pentru solu\u021bii precum electrificarea proceselor, eficien\u021ba energetic\u0103, captarea carbonului, combustibili sustenabili, monitorizarea emisiilor, materiale secundare \u0219i infrastructur\u0103 pentru tranzi\u021bie industrial\u0103.<\/p>\n
Pentru companiile care raporteaz\u0103 sub CSRD \u0219i ESRS, evolu\u021bia ETS este relevant\u0103 \u0219i pentru analiza riscurilor \u0219i oportunit\u0103\u021bilor climatice. Un plan de tranzi\u021bie credibil trebuie s\u0103 \u021bin\u0103 cont de costul carbonului, de investi\u021biile necesare \u0219i de dependen\u021ba de tehnologii sau infrastructuri externe.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Comisia European\u0103 a publicat un raport de evaluare a impactului care \u00eenso\u021be\u0219te un pachet de propuneri privind revizuirea sistemului european de comercializare a certificatelor de emisii, cunoscut ca EU ETS. Documentul analizeaz\u0103 modul \u00een care ETS ar trebui ajustat pentru perioada de dup\u0103 2030, \u00een contextul \u021bintei climatice pentru 2040 \u0219i al obiectivului de neutralitate […]<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":3645,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"iawp_total_views":0,"footnotes":""},"categories":[9],"tags":[],"class_list":["post-10819","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-noutati"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10819","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10819"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10819\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10821,"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10819\/revisions\/10821"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3645"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10819"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10819"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10819"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}