{"id":10813,"date":"2026-07-17T11:56:31","date_gmt":"2026-07-17T08:56:31","guid":{"rendered":"https:\/\/esghub.ro\/?p=10813"},"modified":"2026-07-17T11:56:31","modified_gmt":"2026-07-17T08:56:31","slug":"tinta-climatica-ue-pentru-2040","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/esghub.ro\/en\/tinta-climatica-ue-pentru-2040\/","title":{"rendered":"The EU\u2019s climate target for 2040"},"content":{"rendered":"<p>Comisia European\u0103 propune introducerea unei \u021binte climatice pentru 2040 \u00een Legea european\u0103 a climei: reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de ser\u0103 cu 90% fa\u021b\u0103 de nivelul din 1990.<\/p>\n<p>Propunerea se \u00eenscrie \u00eentre obiectivul pentru 2030, reducerea emisiilor nete cu cel pu\u021bin 55%, \u0219i obiectivul de neutralitate climatic\u0103 pentru 2050. Pentru companii, o astfel de \u021bint\u0103 poate influen\u021ba deciziile de investi\u021bii, costurile cu energia, alegerea tehnologiilor, accesul la finan\u021bare \u0219i rela\u021bia cu pie\u021bele.<\/p>\n<p>Documentul Comisiei trateaz\u0103 decarbonizarea \u00eempreun\u0103 cu tema competitivit\u0103\u021bii industriale. Direc\u021bia climatic\u0103 a Uniunii Europene este men\u021binut\u0103, iar obiectivul pentru 2040 este prezentat \u0219i ca un element de predictibilitate pentru industrie, investitori \u0219i statele membre.<\/p>\n<h2>Tranzi\u021bia intr\u0103 \u00een toate sectoarele<\/h2>\n<p>Atingerea \u021bintei pentru 2040 presupune reduceri de emisii \u00een toate sectoarele \u0219i cre\u0219terea absorb\u021biilor de carbon. Comisia men\u021bioneaz\u0103 o gam\u0103 larg\u0103 de solu\u021bii: energie regenerabil\u0103, energie nuclear\u0103, eficien\u021b\u0103 energetic\u0103, stocare, captarea \u0219i utilizarea carbonului, elimin\u0103ri de carbon, geotermal, hidroenergie \u0219i alte tehnologii net-zero.<\/p>\n<p>Documentul nu favorizeaz\u0103 o singur\u0103 tehnologie. Accentul este pus pe neutralitate tehnologic\u0103 \u0219i cost-eficien\u021b\u0103. Pentru industriile greu de decarbonizat, cum sunt cimentul, o\u021belul, chimia sau anumite segmente de transport, reducerea emisiilor va depinde de combina\u021bii de solu\u021bii: eficien\u021b\u0103, combustibili alternativi, electrificare, captare de carbon, materiale secundare \u0219i modific\u0103ri ale proceselor industriale.<\/p>\n<p>Companiile cu emisii directe mai reduse pot fi afectate prin alte canale precum costurile energiei, cerin\u021bele clien\u021bilor, achizi\u021bii publice \u0219i private, condi\u021bii de finan\u021bare sau raportare. \u00cen multe cazuri, impactul va veni prin lan\u021bul de aprovizionare, nu printr-o obliga\u021bie climatic\u0103 direct\u0103.<\/p>\n<h2>Creditele de carbon<\/h2>\n<p>Una dintre flexibilit\u0103\u021bile propuse este folosirea limitat\u0103 a creditelor interna\u021bionale de carbon \u00een a doua parte a perioadei 2030-2040. \u00cen varianta propus\u0103 de Comisie, acestea ar putea conta pentru p\u00e2n\u0103 la 3% din emisiile nete ale UE din 1990, \u00eencep\u00e2nd cu 2036, pe baza unor reguli europene privind originea, calitatea \u0219i condi\u021biile de utilizare.<\/p>\n<p>Creditele pot oferi flexibilitate \u0219i pot finan\u021ba reduceri de emisii \u00een afara UE. \u00cen acela\u0219i timp, ridic\u0103 \u00eentreb\u0103ri privind calitatea proiectelor, riscul de dubl\u0103 contabilizare, permanen\u021ba reducerilor \u0219i raportul dintre compensare \u0219i reducerea emisiilor proprii. Folosirea creditelor de carbon va cere mai mult\u0103 pruden\u021b\u0103 din partea comaniilor. Vor conta trasabilitatea, metodologia, verificarea independent\u0103 \u0219i compatibilitatea cu obiectivele de reducere real\u0103 a emisiilor.<\/p>\n<h2>Planurile climatice<\/h2>\n<p>\u021ainta pentru 2040 nu este un standard de raportare, \u00eens\u0103 poate influen\u021ba felul \u00een care sunt evaluate raport\u0103rile climatice. Companiile care raporteaz\u0103 conform CSRD \u0219i ESRS vor trebui s\u0103 explice mai clar riscurile, oportunit\u0103\u021bile, investi\u021biile, planurile de tranzi\u021bie \u0219i dependen\u021ba de anumite tehnologii sau politici publice. \u00cen ESRS E1, planul de tranzi\u021bie climatic\u0103, \u021bintele de reducere a emisiilor, emisiile Scope 1, Scope 2 \u0219i Scope 3, riscurile climatice \u0219i resursele alocate sunt deja elemente centrale.<\/p>\n<p>O \u021bint\u0103 european\u0103 pentru 2040 ofer\u0103 un reper suplimentar pentru analiza credibilit\u0103\u021bii planurilor climatice. Acestea vor fi privite nu doar prin obiectivele pentru 2030, ci \u0219i prin compatibilitatea cu o economie european\u0103 mult mai pu\u021bin dependent\u0103 de emisii \u00een urm\u0103toarele dou\u0103 decenii.<\/p>\n<p>Pentru companiile care nu raporteaz\u0103 direct conform CSRD, efectul poate veni prin pia\u021b\u0103. Clien\u021bii mari, b\u0103ncile \u0219i investitorii pot cere mai multe informa\u021bii despre energie, emisii, materiale, produse \u0219i planuri de reducere a impactului.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Comisia European\u0103 propune introducerea unei \u021binte climatice pentru 2040 \u00een Legea european\u0103 a climei: reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de ser\u0103 cu 90% fa\u021b\u0103 de nivelul din 1990. Propunerea se \u00eenscrie \u00eentre obiectivul pentru 2030, reducerea emisiilor nete cu cel pu\u021bin 55%, \u0219i obiectivul de neutralitate climatic\u0103 pentru 2050. Pentru companii, o astfel [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":6380,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"iawp_total_views":0,"footnotes":""},"categories":[9],"tags":[],"class_list":["post-10813","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-noutati"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10813","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10813"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10813\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10815,"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10813\/revisions\/10815"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/6380"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10813"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10813"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10813"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}