ESRS \u0219i GRI sunt apropiate \u00een multe zone de con\u021binut, \u00eens\u0103 pornesc de la \u00eentreb\u0103ri diferite. \u00cen ESRS, compania trebuie s\u0103 r\u0103spund\u0103 la \u00eentrebarea ce impacturi, riscuri \u0219i oportunit\u0103\u021bi de sustenabilitate sunt materiale, inclusiv prin efectele asupra businessului? \u00cen GRI, compania trebuie s\u0103 r\u0103spund\u0103 la \u00eentrebarea care sunt cele mai semnificative impacturi ale organiza\u021biei asupra economiei, mediului \u0219i oamenilor? Pentru companiile europene diferen\u021ba influen\u021beaz\u0103 analiza de materialitate, datele colectate, rolul departamentelor interne, raportarea c\u0103tre management \u0219i informa\u021biile publicate.<\/p>\n
Companiile care raporteaz\u0103 ESRS trebuie s\u0103 trateze dubla materialitate ca proces central de conformare. Companiile care folosesc GRI trebuie s\u0103 construiasc\u0103 o metodologie solid\u0103 de identificare \u0219i prioritizare a impacturilor. Cele care folosesc ambele cadre au nevoie de o mapare atent\u0103 \u0219i de un sistem intern de date care s\u0103 evite raportarea paralel\u0103 \u0219i incoerent\u0103.<\/p>\n
ESRS a fost dezvoltat pentru aplicarea CSRD. Companiile care intr\u0103 \u00een sfera directivei trebuie s\u0103 includ\u0103 informa\u021bii de sustenabilitate \u00een raportarea lor anual\u0103, conform standardelor europene. ESRS are o structur\u0103 reglementat\u0103. Exist\u0103 standarde transversale, standarde de mediu, standarde sociale \u0219i standarde de guvernan\u021b\u0103. Compania trebuie s\u0103 raporteze informa\u021bii despre guvernan\u021b\u0103, strategie, impacturi, riscuri, oportunit\u0103\u021bi, politici, ac\u021biuni, \u021binte \u0219i indicatori.<\/p>\n
Standardele GRI sunt folosite de organiza\u021bii pentru a raporta public impacturile lor asupra economiei, mediului \u0219i oamenilor. Ele pot fi utilizate de companii mari sau mici, publice sau private, din diferite jurisdic\u021bii. GRI este construit modular. Are standarde universale, standarde sectoriale \u0219i standarde tematice. Standardele universale stabilesc principiile de raportare \u0219i procesul de determinare a temelor materiale. Standardele sectoriale ajut\u0103 la identificarea impacturilor relevante pentru anumite industrii. Standardele tematice ofer\u0103 cerin\u021be de raportare pentru teme precum emisii, energie, ap\u0103, biodiversitate, munc\u0103, drepturile omului, anticorup\u021bie sau taxare.<\/p>\n
Pentru companiile care nu sunt obligate s\u0103 raporteze ESRS, GRI poate fi un punct de pornire mai accesibil. Pentru companiile care raporteaz\u0103 ESRS, GRI poate fi util mai ales dac\u0103 compania a raportat anterior voluntar sau face parte dintr-un grup interna\u021bional care folose\u0219te acest cadru.<\/p>\n
Cea mai important\u0103 diferen\u021b\u0103 dintre ESRS \u0219i GRI este modul \u00een care se stabile\u0219te ce informa\u021bii sunt materiale. \u00cen ESRS, compania trebuie s\u0103 aplice analiza dublei materialit\u0103\u021bi. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 un subiect de sustenabilitate poate fi material din dou\u0103 perspective.<\/p>\n
Prima este materialitatea impactului. Adic\u0103 modul \u00een care compania afecteaz\u0103 oamenii, mediul sau societatea. De exemplu, emisiile, poluarea, consumul de ap\u0103, condi\u021biile de munc\u0103 sau efectele asupra comunit\u0103\u021bilor pot fi materiale prin impactul pe care compania \u00eel are \u00een opera\u021biuni sau \u00een lan\u021bul valoric.<\/p>\n
A doua este materialitatea financiar\u0103. Mai precis, modul \u00een care un subiect de sustenabilitate poate afecta compania. De exemplu, riscurile climatice, costurile cu energia, reglement\u0103rile de mediu, pierderea unor contracte, dificult\u0103\u021bile \u00een lan\u021bul de aprovizionare sau accesul la finan\u021bare pot deveni materiale prin efectele asupra performan\u021bei financiare, pozi\u021biei financiare sau strategiei companiei.<\/p>\n
Un subiect poate fi material dac\u0103 este relevant din una dintre cele dou\u0103 perspective. Nu trebuie s\u0103 fie material at\u00e2t ca impact, c\u00e2t \u0219i financiar. Aceasta este o diferen\u021b\u0103 practic\u0103 important\u0103 pentru companii.<\/p>\n
\u00cen GRI, materialitatea are o logic\u0103 diferit\u0103. Compania trebuie s\u0103 identifice temele care reprezint\u0103 cele mai semnificative impacturi ale organiza\u021biei asupra economiei, mediului \u0219i oamenilor, inclusiv asupra drepturilor omului. GRI nu cere o analiz\u0103 de materialitate financiar\u0103 \u00een sensul ESRS. Riscurile de business, interesele investitorilor sau efectele financiare pot fi relevante pentru management, \u00eens\u0103 nu sunt centrul metodologiei GRI.<\/p>\n
\u00centrebarea principal\u0103 \u00een GRI este unde produce compania cele mai semnificative impacturi?<\/p>\n
\u00centrebarea principal\u0103 \u00een ESRS este mai larg\u0103. Ce impacturi, riscuri \u0219i oportunit\u0103\u021bi de sustenabilitate sunt materiale pentru companie \u0219i pentru cei afecta\u021bi de activitatea sa?<\/p>\n
Aceast\u0103 diferen\u021b\u0103 schimb\u0103 modul \u00een care se construie\u0219te analiza, dialogul intern, colectarea de date \u0219i raportarea final\u0103.<\/p>\n
Pentru companiile care folosesc GRI, procesul ar trebui s\u0103 porneasc\u0103 de la GRI 3 Material Topics 2021.<\/p>\n
Primul pas este \u00een\u021belegerea contextului organiza\u021biei. Compania trebuie s\u0103 analizeze activit\u0103\u021bile, sectoarele \u00een care opereaz\u0103, produsele \u0219i serviciile, loca\u021biile, rela\u021biile de business, furnizorii, clien\u021bii \u0219i alte elemente ale lan\u021bului valoric. \u00cen aceast\u0103 etap\u0103 sunt identifica\u021bi \u0219i stakeholderii relevan\u021bi: angaja\u021bi, comunit\u0103\u021bi, clien\u021bi, furnizori, autorit\u0103\u021bi, investitori, sindicate, organiza\u021bii civice sau alte grupuri afectate.<\/p>\n
Al doilea pas este identificarea impacturilor actuale \u0219i poten\u021biale, pozitive \u0219i negative. Acestea pot ap\u0103rea \u00een opera\u021biunile proprii sau \u00een rela\u021biile de business. Exemplele pot include emisii, poluare, consum de ap\u0103, afectarea biodiversit\u0103\u021bii, accidente de munc\u0103, discriminare, efecte asupra comunit\u0103\u021bilor, corup\u021bie sau practici de achizi\u021bii.<\/p>\n
Al treilea pas este evaluarea semnifica\u021biei impacturilor. Pentru impacturile negative, GRI se uit\u0103 \u00een special la severitate \u0219i, unde este cazul, la probabilitate. Severitatea are \u00een vedere amploarea impactului, extinderea lui \u0219i c\u00e2t de greu poate fi remediat. Pentru impacturile pozitive, compania evalueaz\u0103 dimensiunea \u0219i extinderea beneficiului.<\/p>\n
Al patrulea pas este prioritizarea temelor. Temele care reflect\u0103 impacturile cele mai semnificative devin teme materiale. Pentru acestea, compania raporteaz\u0103 cum gestioneaz\u0103 impacturile \u0219i ce informa\u021bii tematice sunt relevante.<\/p>\n
Aceast\u0103 metodologie este mai apropiat\u0103 de due diligence \u0219i de \u00een\u021belegerea impacturilor reale dec\u00e2t de o analiz\u0103 financiar\u0103 clasic\u0103.<\/p>\n
ESRS este mai prescriptiv. Compania trebuie s\u0103 descrie modul \u00een care sustenabilitatea este integrat\u0103 \u00een guvernan\u021b\u0103, strategie \u0219i managementul riscurilor. Trebuie s\u0103 explice impacturile, riscurile \u0219i oportunit\u0103\u021bile materiale, politicile, ac\u021biunile, resursele alocate, \u021bintele \u0219i indicatorii.<\/p>\n
\u00cen ESRS, raportarea nu se limiteaz\u0103 la impact. Dac\u0103 o tem\u0103 este material\u0103 financiar, compania trebuie s\u0103 explice \u0219i efectele poten\u021biale asupra modelului de afaceri, strategiei, performan\u021bei sau pozi\u021biei financiare.<\/p>\n
Aceast\u0103 abordare este important\u0103 mai ales pentru teme precum schimb\u0103rile climatice, biodiversitatea, energia, lan\u021bul valoric, for\u021ba de munc\u0103, conduita \u00een afaceri sau rela\u021bia cu furnizorii. Compania trebuie s\u0103 arate nu doar ce impact are, ci \u0219i cum aceste teme pot influen\u021ba rezilien\u021ba \u0219i dezvoltarea businessului.<\/p>\n
\u00cen GRI, raportarea se concentreaz\u0103 pe impacturile materiale \u0219i pe modul \u00een care organiza\u021bia le gestioneaz\u0103. Compania trebuie s\u0103 explice procesul prin care a determinat temele materiale, lista temelor materiale \u0219i abordarea de management pentru fiecare tem\u0103.<\/p>\n
Apoi folose\u0219te standardele tematice relevante. Dac\u0103 emisiile sunt materiale, poate folosi GRI 305. Dac\u0103 energia este material\u0103, GRI 302. Dac\u0103 s\u0103n\u0103tatea \u0219i securitatea \u00een munc\u0103 sunt materiale, GRI 403. Dac\u0103 anticorup\u021bia este material\u0103, GRI 205.<\/p>\n
GRI las\u0103 mai mult\u0103 flexibilitate \u00een raportare, dar aceast\u0103 flexibilitate nu \u00eenseamn\u0103 raportare superficial\u0103. Compania trebuie s\u0103 poat\u0103 demonstra c\u0103 a identificat impacturile semnificative \u0219i c\u0103 raporteaz\u0103 coerent despre ele.<\/p>\n
At\u00e2t ESRS, c\u00e2t \u0219i GRI cer companiilor s\u0103 priveasc\u0103 dincolo de opera\u021biunile proprii. Lan\u021bul valoric conteaz\u0103 \u00een ambele cadre.<\/p>\n
\u00cen ESRS, lan\u021bul valoric este relevant pentru identificarea impacturilor, riscurilor \u0219i oportunit\u0103\u021bilor materiale. Compania trebuie s\u0103 analizeze activit\u0103\u021bile din amonte \u0219i din aval, acolo unde acestea pot genera impacturi sau pot crea riscuri \u0219i oportunit\u0103\u021bi pentru business.<\/p>\n
\u00cen GRI, rela\u021biile de business sunt relevante pentru identificarea impacturilor pe care organiza\u021bia le cauzeaz\u0103, la care contribuie sau de care este direct legat\u0103 prin activit\u0103\u021bi, produse, servicii sau rela\u021bii comerciale.<\/p>\n
Diferen\u021ba este de accent. ESRS cere leg\u0103tura dintre lan\u021bul valoric, impacturi \u0219i efecte financiare. GRI se concentreaz\u0103 pe responsabilitatea organiza\u021biei fa\u021b\u0103 de impacturile sale semnificative, inclusiv cele legate de rela\u021biile de business.<\/p>\n
O companie care a raportat GRI are avantajul c\u0103 are deja date, procese, indicatori \u0219i experien\u021b\u0103 \u00een dialogul cu stakeholderii. \u00cens\u0103, un raport GRI nu este automat o raportare ESRS. ESRS cere analiza dublei materialit\u0103\u021bi, raportare structurat\u0103 \u00een declara\u021bia de sustenabilitate, informa\u021bii legate de strategie \u0219i model de afaceri, riscuri \u0219i oportunit\u0103\u021bi financiare, precum \u0219i cerin\u021be specifice pe standardele europene. De aceea, companiile care trec de la GRI la ESRS trebuie s\u0103 fac\u0103 o mapare. Trebuie s\u0103 vad\u0103 ce informa\u021bii existente pot fi reutilizate, ce cerin\u021be ESRS nu sunt acoperite \u0219i unde trebuie dezvoltate procese noi. Cele mai frecvente diferen\u021be apar \u00een zona riscurilor \u0219i oportunit\u0103\u021bilor financiare, a lan\u021bului valoric, a \u021bintelor, a efectelor financiare anticipate, a politicilor formalizate \u0219i a datelor cerute \u00een format mai prescriptiv.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
ESRS \u0219i GRI sunt apropiate \u00een multe zone de con\u021binut, \u00eens\u0103 pornesc de la \u00eentreb\u0103ri diferite. \u00cen ESRS, compania trebuie s\u0103 r\u0103spund\u0103 la \u00eentrebarea ce impacturi, riscuri \u0219i oportunit\u0103\u021bi de sustenabilitate sunt materiale, inclusiv prin efectele asupra businessului? \u00cen GRI, compania trebuie s\u0103 r\u0103spund\u0103 la \u00eentrebarea care sunt cele mai semnificative impacturi ale organiza\u021biei asupra […]<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":9638,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"iawp_total_views":0,"footnotes":""},"categories":[9],"tags":[],"class_list":["post-10806","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-noutati"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10806","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10806"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10806\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10808,"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10806\/revisions\/10808"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/9638"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10806"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10806"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10806"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}