{"id":10757,"date":"2026-07-09T16:57:44","date_gmt":"2026-07-09T13:57:44","guid":{"rendered":"https:\/\/esghub.ro\/?p=10757"},"modified":"2026-07-09T16:57:44","modified_gmt":"2026-07-09T13:57:44","slug":"un-global-compact-prezinta-blended-finance-pentru-companii-ii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/esghub.ro\/en\/un-global-compact-prezinta-blended-finance-pentru-companii-ii\/","title":{"rendered":"The UN Global Compact presents blended finance for companies (II)"},"content":{"rendered":"<h2>De la proiect bun la proiect bancabil<\/h2>\n<p>O alt\u0103 idee important\u0103 este diferen\u021ba dintre un proiect util \u0219i un proiect bancabil.<\/p>\n<p>Un proiect poate fi bun pentru companie, pentru mediu sau pentru comunitate, dar s\u0103 nu fie \u00eenc\u0103 finan\u021babil. Poate avea nevoie de date tehnice, studii, autoriza\u021bii, model financiar, contracte, indicatori de impact, parteneri sau claritate privind veniturile viitoare.<\/p>\n<p>Playbook-ul pune accent pe preg\u0103tirea proiectului. Due diligence-ul este una dintre cele mai costisitoare \u0219i dificile etape. Pentru companii, mai ales pentru IMM-uri, aceast\u0103 etap\u0103 poate deveni un blocaj dac\u0103 nu exist\u0103 capacitate intern\u0103 sau sprijin extern.<\/p>\n<p>De aceea, ghidul recomand\u0103 companiilor s\u0103 construiasc\u0103 din timp baza tehnic\u0103 \u0219i financiar\u0103: modelul de business, riscurile, impactul, indicatorii, structura de capital \u0219i responsabilit\u0103\u021bile partenerilor.<\/p>\n<p>Blended finance nu repar\u0103 un proiect slab definit. Poate \u00eens\u0103 ajuta un proiect solid, dar prea riscant pentru finan\u021barea comercial\u0103 obi\u0219nuit\u0103.<\/p>\n<h2>Importan\u021ba parteneriatelor<\/h2>\n<p>O tranzac\u021bie de blended finance implic\u0103 de obicei mai mul\u021bi actori precum companii, b\u0103nci comerciale, institu\u021bii financiare de dezvoltare, b\u0103nci multilaterale, autorit\u0103\u021bi publice, fonduri, filantropii, consultan\u021bi, furnizori \u0219i comunit\u0103\u021bi. Fiecare are propriul rol. Unii aduc capital. Al\u021bii reduc riscuri. Al\u021bii ofer\u0103 expertiz\u0103 tehnic\u0103, autoriza\u021bii, standarde, acces la pia\u021b\u0103 sau monitorizare.<\/p>\n<p>Playbook-ul recomand\u0103 companiilor s\u0103 nu a\u0219tepte momentul \u00een care proiectul este complet formulat pentru a c\u0103uta parteneri. Rela\u021biile cu institu\u021bii de dezvoltare, b\u0103nci multilaterale, autorit\u0103\u021bi \u0219i investitori trebuie construite devreme, pentru c\u0103 ritmul lor de lucru este diferit de cel al unei companii.<\/p>\n<h2>Sectoarele unde apare cel mai des<\/h2>\n<p>Playbook-ul arat\u0103 c\u0103 energia \u0219i infrastructura sunt principalele zone de implicare pentru companii. \u00cen cazul firmelor care ac\u021bioneaz\u0103 ca investitori, energia reprezint\u0103 <strong>46%<\/strong> din activitatea analizat\u0103, iar infrastructura <strong>28%<\/strong>. Aceste sectoare sunt potrivite pentru blended finance deoarece presupun investi\u021bii mari, active pe termen lung \u0219i riscuri care pot fi \u00eemp\u0103r\u021bite \u00eentre mai mul\u021bi parteneri.<\/p>\n<p>Totu\u0219i, ghidul nu limiteaz\u0103 discu\u021bia la energie \u0219i infrastructur\u0103. Exemplele incluse acoper\u0103 \u0219i digitalizare, ap\u0103, agricultur\u0103, industrie \u0219i acces la servicii. Ideea este c\u0103 blended finance poate fi folosit acolo unde exist\u0103 un proiect cu impact, o nevoie clar\u0103 de capital \u0219i o barier\u0103 de risc care poate fi redus\u0103 printr-o structur\u0103 potrivit\u0103.<\/p>\n<h2>Exemplele folosite \u00een playbook<\/h2>\n<p>Ghidul include mai multe cazuri prin care explic\u0103 modul \u00een care blended finance func\u021bioneaz\u0103 \u00een practic\u0103.<\/p>\n<p>\u00cen Marea Britanie, Tata Steel a folosit o structur\u0103 care a combinat grant public \u0219i capital propriu pentru tranzi\u021bia fabricii de la Port Talbot c\u0103tre o tehnologie de produc\u021bie a o\u021belului cu emisii mai reduse.<\/p>\n<p>\u00cen Etiopia, un consor\u021biu condus de Safaricom a primit sprijin prin capital, \u00eemprumuturi \u0219i garan\u021bii pentru extinderea infrastructurii digitale \u00eentr-o pia\u021b\u0103 cu risc ridicat.<\/p>\n<p>\u00cen Europa, Snam a ob\u021binut finan\u021bare prin Connecting Europe Facility pentru etapa de inginerie \u0219i fezabilitate a infrastructurii de hidrogen Italian H\u2082 Backbone, parte a coridorului SoutH\u2082.<\/p>\n<p>\u00cen Spania \u0219i alte pie\u021be europene, FCC Construcci\u00f3n a coordonat un consor\u021biu finan\u021bat prin Horizon Europe pentru o platform\u0103 digital\u0103 dedicat\u0103 autoriz\u0103rii \u0219i conform\u0103rii \u00een construc\u021bii.<\/p>\n<p>\u00cen Mexic, Grupo Modelo a folosit o platform\u0103 de blended finance pentru securitatea apei, prin solu\u021bii bazate pe natur\u0103 \u0219i sprijin pentru fermieri.<\/p>\n<p>Aceste exemple arat\u0103 c\u0103 blended finance poate lua forme foarte diferite. Elementul comun este structura: capitalul este combinat astfel \u00eenc\u00e2t proiectul s\u0103 poat\u0103 merge mai departe, iar riscurile s\u0103 fie distribuite \u00eentre actorii care le pot gestiona cel mai bine.<\/p>\n<h2>Ce le cere companiilor acest tip de finan\u021bare<\/h2>\n<p>Blended finance vine cu beneficii, \u00eens\u0103 \u0219i cu cerin\u021be ridicate. Companiile trebuie s\u0103 poat\u0103 demonstra impactul proiectului, s\u0103 accepte procese de due diligence mai lungi, s\u0103 lucreze cu mai mul\u021bi parteneri \u0219i s\u0103 raporteze indicatori financiari, sociali sau de mediu.<\/p>\n<p>Asta cere colaborare intern\u0103. Finance, sustenabilitate, juridic, opera\u021bional, achizi\u021bii \u0219i management trebuie s\u0103 lucreze \u00eempreun\u0103. Dac\u0103 echipele sunt separate, proiectul se poate bloca \u00een detalii: cine de\u021bine datele, cine r\u0103spunde de indicatori, cine negociaz\u0103 condi\u021biile, cine gestioneaz\u0103 riscurile. Playbook-ul este clar \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 blended finance cere capacitate \u0219i colaborare intern\u0103.<\/p>\n<h2>Recomand\u0103rile playbook-ului<\/h2>\n<p>Ghidul propune c\u00e2teva direc\u021bii de lucru pentru companii.<\/p>\n<p>Prima este preg\u0103tirea din timp. Proiectele trebuie s\u0103 aib\u0103 modele financiare solide, indicatori de impact \u0219i documenta\u021bie suficient\u0103 \u00eenainte de a c\u0103uta capital.<\/p>\n<p>A doua este leg\u0103tura cu strategia companiei. Blended finance este potrivit pentru proiecte care sus\u021bin cre\u0219terea pe termen lung \u0219i obiectivele de sustenabilitate, nu pentru nevoi rapide de lichiditate.<\/p>\n<p>A treia este construirea rela\u021biilor. Companiile ar trebui s\u0103 discute devreme cu b\u0103nci de dezvoltare, investitori, autorit\u0103\u021bi \u0219i parteneri tehnici.<\/p>\n<p>A patra este \u00een\u021belegerea riscului. Firma trebuie s\u0103 \u0219tie ce risc poate p\u0103stra, ce risc poate fi partajat \u0219i ce instrument poate reduce blocajul.<\/p>\n<p>A cincea este \u00eenv\u0103\u021barea din proiecte existente. Exemplele din alte sectoare sau regiuni pot ajuta companiile s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 ce tip de structur\u0103 ar putea func\u021biona pentru propriul proiect.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>De la proiect bun la proiect bancabil O alt\u0103 idee important\u0103 este diferen\u021ba dintre un proiect util \u0219i un proiect bancabil. Un proiect poate fi bun pentru companie, pentru mediu sau pentru comunitate, dar s\u0103 nu fie \u00eenc\u0103 finan\u021babil. Poate avea nevoie de date tehnice, studii, autoriza\u021bii, model financiar, contracte, indicatori de impact, parteneri sau [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":10753,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"iawp_total_views":0,"footnotes":""},"categories":[9],"tags":[],"class_list":["post-10757","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-noutati"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10757","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10757"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10757\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10759,"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10757\/revisions\/10759"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/10753"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10757"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10757"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/esghub.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10757"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}