Ce este dubla materialitate?

Comisia Europeană definește materialitatea dublă în cadrul Directivei privind raportarea sustenabilității corporative (CSRD – Corporate Sustainability Reporting Directive, Directiva (UE) 2022/2464) ca fiind obligația companiilor de a analiza și raporta două dimensiuni esențiale: pe de o parte, cum afectează factorii de mediu, sociali și de guvernanță (ESG) performanța financiară a companiei (materialitate financiară), iar pe de altă parte, cum afectează activitatea companiei societatea și mediul înconjurător (materialitate de impact). (https://finance.ec.europa.eu/sustainable-finance/corporate-sustainability-reporting_en)

Această abordare se regăsește și la GRI – Global Reporting Initiative, care explică faptul că raportarea sustenabilității trebuie să reflecte atât riscurile pentru companie, cât și riscurile și efectele cauzate de companie asupra mediului sau comunităților. Standardele GRI sunt printre primele care au promovat o astfel de dublă responsabilitate în raportare. (https://www.globalreporting.org/standards/)

Totodată, EFRAG (European Financial Reporting Advisory Group) a operaționalizat această abordare și a inclus conceptul în standardele europene de raportare (ESRS), cerând companiilor să evalueze ambele perspective și să le documenteze transparent. (https://www.efrag.org)

În esență, dubla materialitate marchează trecerea de la o raportare orientată exclusiv spre investitori, la una care integrează și interesele societății în ansamblu. Companiile nu mai pot ignora efectele externe ale activității lor — acestea devin parte integrantă a responsabilității și transparenței corporative.

De ce este importantă pentru companii?

Pentru companii, în special cele care activează pe piețele europene sau colaborează cu firme reglementate, înțelegerea materialității duble este importantă din mai multe motive.

În primul rând, este un criteriu în conformarea la noul cadru legislativ european. CSRD cere ca organizațiile să adopte această abordare în toate raportările lor de sustenabilitate începând din exercițiul financiar 2024 pentru marile companii, cu extindere progresivă la IMM-uri listate.

În al doilea rând, această abordare permite companiilor să identifice riscuri reale: schimbările climatice pot afecta lanțurile de aprovizionare, resursele naturale sau costurile de producție. Simultan, activitatea firmei poate contribui la degradarea mediului sau la probleme sociale, iar aceste efecte sunt tot mai atent monitorizate de autorități, investitori și consumatori.

Investitorii, la rândul lor, cer tot mai des dovezi despre cum o companie gestionează ambele dimensiuni ale sustenabilității. Lipsa unei analize de dublă materialitate sau raportarea incompletă poate duce la pierderea încrederii și, implicit, la excluderea din fonduri sustenabile sau din lanțuri de valoare internaționale.

În plan practic, aplicarea acestui principiu implică un proces de analiză atentă a tuturor ariilor de impact ale companiei: energie, emisii, resurse umane, drepturi sociale, lanț de aprovizionare etc. În multe cazuri, aceasta se face prin consultarea stakeholderilor, realizarea unei hărți de materialitate și prioritizarea temelor relevante.

Cei interesați de pașii concreți pentru realizarea unei evaluări a dublei materialități (identificarea temelor ESG, consultarea stakeholderilor, harta de materialitate), găsesc informații aici „Pașii pe care companiile trebuie să îi urmeze în evaluarea dublei materialități” – ESGmedia

Un exemplu ipotetic

Să presupunem că o companie din sectorul agroalimentar analizează tema „schimbări climatice”:

– din perspectiva materialității financiare, seceta prelungită și volatilitatea prețurilor materiilor prime pot afecta lanțul de aprovizionare și marjele de profit

– din perspectiva materialității de impact, operațiunile agricole intensive pot contribui la degradarea solului, consum excesiv de apă și emisii de gaze cu efect de seră.

Ambele dimensiuni vor fi analizate, iar compania trebuie să arate cum gestionează riscurile care o pot afecta, dar și ce măsuri concrete adoptă pentru a reduce impactul negativ pe care îl generează asupra mediului și societății.

Un exemplu real

SAP (unul dintre liderii globali în soluții software) comunică public și aplică principiul dublei materialități. În raportul de sustenabilitate pentru anul 2024, SAP a publicat o hartă a materialității care reflectă ambele perspective: ce este important pentru companie (impact financiar) și ce este important pentru societate și mediu (impact extern). Procesul a implicat analiza datelor, consultarea părților interesate și prioritizarea temelor-cheie precum protecția datelor, incluziunea, schimbările climatice și impactul tehnologiei. Accesati raportul SAP aici.